Răspunsul scurt este: uneori, dar numai în cazuri atent selecționate.
Majoritatea pacienților cu bronșiectazii sunt tratați prin eliminarea secrețiilor, controlul infecțiilor, kinetoterapie respiratorie și monitorizare pneumologică.
Chirurgia poate intra în discuție atunci când boala este localizată într-o regiune care poate fi îndepărtată, iar infecțiile, hemoptizia sau celelalte simptome continuă în ciuda unui tratament medical corect.
Scopul nu este îndepărtarea oricărei zone modificate pe CT. Operația trebuie să ofere un beneficiu real, fără ca pierderea țesutului pulmonar să creeze un risc mai mare decât boala.
De ce nu sunt operate toate bronșiectaziile?
Bronșiectaziile pot afecta o singură regiune sau pot fi răspândite în ambii plămâni.
Dacă boala este difuză, îndepărtarea unei singure zone nu rezolvă mecanismul care provoacă infecțiile. În plus, rezecțiile extinse ar putea reduce prea mult capacitatea respiratorie.
De aceea, tratamentul conservator rămâne principala abordare pentru majoritatea pacienților.
O operație poate avea sens atunci când există un focar pulmonar bine delimitat care întreține:
- infecții repetate;
- secreții abundente;
- spitalizări frecvente;
- episoade de hemoptizie;
- afectarea importantă a vieții cotidiene.
În ce situații poate fi recomandată chirurgia?
Indicația este analizată individual. Chirurgia poate fi luată în calcul atunci când sunt îndeplinite mai multe condiții.
Boala este localizată
Bronșiectaziile trebuie să fie limitate la un segment, un lob sau o regiune pulmonară care poate fi îndepărtată complet.
O rezecție incompletă poate lăsa în urmă zona care întreține infecțiile și poate limita beneficiul operației.
Infecțiile continuă în ciuda tratamentului
Pacientul poate avea infecții frecvente, cure repetate cu antibiotice sau spitalizări, chiar dacă urmează corect tratamentul și tehnicile de eliminare a secrețiilor.
Înaintea operației trebuie verificat dacă tratamentul conservator a fost într-adevăr complet și optimizat.
Apare hemoptizie repetată sau importantă
Bronșiectaziile pot determina formarea unor vase de sânge fragile, care se pot rupe.
În cazul unei hemoptizii importante, prioritatea este stabilizarea pacientului și oprirea sângerării. Embolizarea arterelor bronșice poate controla multe asemenea episoade.
Chirurgia poate fi analizată dacă sursa sângerării este localizată, hemoptizia se repetă sau nu poate fi controlată durabil prin embolizare și celelalte metode.
Există un lob pulmonar sever deteriorat
Uneori, o regiune a plămânului este atât de afectată încât devine o sursă permanentă de secreții și infecții. Dacă restul plămânului funcționează suficient de bine, îndepărtarea zonei deteriorate poate fi luată în considerare.
Este prezentă o obstrucție bronșică
Bronșiectaziile localizate pot apărea în spatele unei bronhii obstruate de o stenoză, un corp străin sau o formațiune.
Bronhoscopia este importantă pentru identificarea cauzei și pentru a stabili dacă problema poate fi rezolvată endoscopic sau necesită chirurgie.
Există anumite infecții localizate dificil de controlat
În cazuri atent selecționate, chirurgia poate face parte din tratamentul unor infecții localizate cu micobacterii netuberculoase sau al unor complicații fungice.
Operația nu înlocuiește tratamentul antiinfecțios, ci poate fi integrată într-un plan stabilit împreună cu pneumologul și infecționistul.
Ce contează în afară de imaginile CT?
Aspectul imagistic este esențial, dar nu suficient.
Decizia trebuie să țină cont și de:
- frecvența și severitatea infecțiilor;
- microorganismele identificate;
- cantitatea zilnică de secreții;
- episoadele de hemoptizie;
- funcția respiratorie;
- bolile cardiace și celelalte riscuri operatorii;
- răspunsul la tratamentul conservator;
- efectul bolii asupra activităților zilnice;
- obiectivele și așteptările pacientului.
O modificare spectaculoasă pe CT nu impune automat operația dacă pacientul este stabil și simptomele sunt controlate. În sens invers, o zonă aparent limitată poate deveni importantă dacă provoacă infecții severe sau sângerări repetate.
Când chirurgia nu este, de regulă, potrivită?
Operația poate să nu fie recomandată dacă:
- bronșiectaziile sunt extinse în ambii plămâni;
- zona responsabilă pentru simptome nu poate fi identificată;
- nu poate fi îndepărtată complet regiunea afectată;
- funcția pulmonară rămasă ar fi insuficientă;
- riscul cardiac sau anestezic este prea mare;
- infecția activă nu a fost stabilizată;
- simptomele sunt bine controlate prin tratament conservator;
- cauza bolii continuă să afecteze întregul plămân.
Chirurgia nu trebuie privită ca o soluție prin care bronșiectaziile sunt „curățate” automat. Chiar și după rezecție, pacientul poate avea nevoie de monitorizare pneumologică, kinetoterapie respiratorie și tratamentul cauzei care a produs boala.
Cum este evaluat pacientul înaintea intervenției?
Înaintea unei operații pulmonare trebuie stabilit dacă pacientul poate tolera rezecția și dacă beneficiul estimat justifică riscurile.
Evaluarea poate include:
CT toracic
CT-ul arată extinderea bronșiectaziilor, regiunile sever afectate și starea restului plămânului.
Bronhoscopie
Bronhoscopia poate exclude o obstrucție, poate identifica sursa sângerării și permite recoltarea secrețiilor direct din căile respiratorii.
Culturi microbiologice
Analiza sputei sau a secrețiilor recoltate prin bronhoscopie ajută la identificarea bacteriilor, fungilor sau micobacteriilor prezente.
Controlul infecției înaintea operației poate reduce riscul complicațiilor postoperatorii.
Probe funcționale respiratorii
Spirometria, evaluarea difuziunii pulmonare și alte teste arată dacă plămânul care va rămâne poate susține respirația după intervenție.
În anumite situații pot fi necesare teste de efort sau investigații care estimează separat contribuția diferitelor regiuni pulmonare.
Evaluare cardiacă și anestezică
Inima și plămânii lucrează împreună. Riscul intervenției este analizat în funcție de vârstă, boli asociate, toleranța la efort și amploarea rezecției planificate.
Evaluarea stării generale
Nutriția, masa musculară, fumatul, mobilitatea și capacitatea pacientului de a elimina secrețiile influențează recuperarea.
De ce trebuie controlată infecția înaintea operației?
O intervenție realizată într-un plămân cu infecție activă și secreții abundente poate avea un risc mai mare de pneumonie, atelectazie sau infecție pleurală.
Pregătirea poate presupune:
- antibiotice alese pe baza culturilor;
- kinetoterapie respiratorie;
- drenarea eficientă a secrețiilor;
- bronhoscopie, dacă este necesară;
- activitate fizică adaptată;
- optimizarea nutriției;
- renunțarea la fumat.
Această etapă poate necesita colaborarea dintre chirurgul toracic, pneumolog, infecționist, kinetoterapeut și medicul anestezist.
Ce tip de operație poate fi efectuat?
Scopul este îndepărtarea completă a regiunii care întreține infecțiile, păstrând cât mai mult plămân sănătos.
În funcție de localizare, se poate realiza:
- segmentectomie – îndepărtarea unui segment pulmonar;
- lobectomie – îndepărtarea lobului afectat;
- o rezecție mai extinsă, necesară mult mai rar.
Alegerea depinde de distribuția bronșiectaziilor și de posibilitatea obținerii unei rezecții complete.
Se poate realiza operația minim invaziv?
În cazurile potrivite, intervenția poate fi efectuată prin chirurgie toracoscopică video-asistată – VATS – sau prin chirurgie robotică.
Abordul minim invaziv poate însemna:
- incizii mai mici;
- durere postoperatorie redusă;
- mobilizare mai rapidă;
- spitalizare mai scurtă;
- revenire mai rapidă la activitățile obișnuite.
Bronșiectaziile severe pot produce însă inflamație, aderențe și modificări ale vaselor de sânge. În asemenea situații, abordul minim invaziv poate fi dificil sau nesigur și poate fi necesară operația clasică.
Prioritatea rămâne îndepărtarea în siguranță a întregii regiuni responsabile pentru simptome, nu dimensiunea inciziei.
Ce riscuri are operația?
O rezecție pulmonară poate fi asociată cu:
- sângerare;
- pierdere persistentă de aer;
- atelectazie;
- pneumonie;
- infecție pleurală;
- tulburări de ritm cardiac;
- insuficiență respiratorie;
- persistența infecțiilor în regiunile pulmonare rămase.
Riscul depinde de amploarea intervenției, funcția respiratorie, infecțiile prezente, starea nutrițională și bolile asociate.
După operație sunt importante controlul durerii, mobilizarea precoce, exercițiile respiratorii și eliminarea eficientă a secrețiilor.
De ce decizia trebuie luată multidisciplinar?
Recomandările British Thoracic Society susțin evaluarea pentru rezecție pulmonară în cazul bolii localizate ale cărei simptome nu sunt controlate printr-un tratament medical optimizat. Evaluarea trebuie să includă medicul care tratează bronșiectaziile, chirurgul toracic și anestezistul. British Thoracic Society – Bronchiectasis in Adults
În funcție de particularitățile cazului, echipa poate include:
- pneumolog;
- chirurg toracic;
- radiolog;
- bronholog;
- infecționist și microbiolog;
- anestezist;
- cardiolog;
- kinetoterapeut;
- specialist în nutriție.
Echipa stabilește dacă tratamentul conservator a fost optimizat, dacă este necesară o embolizare, dacă pacientul poate tolera rezecția și dacă operația are șanse reale să controleze simptomele.
Experiența Dr. Cristian Paleru în chirurgia bronșiectaziilor
Experiența Dr. Cristian Paleru în chirurgia toracică și în realizarea intervențiilor pulmonare permite evaluarea atentă a cazurilor în care bronșiectaziile ar putea beneficia de tratament chirurgical. Consultația de chirurgie toracică nu înseamnă automat recomandarea operației.
Dr. Paleru analizează:
- imaginile CT;
- localizarea și extinderea bolii;
- funcția pulmonară;
- frecvența infecțiilor;
- episoadele de hemoptizie;
- microorganismele identificate;
- tratamentele urmate anterior;
- riscul intervenției;
- beneficiul posibil pentru pacient.
Dr. Cristian Paleru face parte dintr-o echipă multidisciplinară în care cazul este discutat împreună cu pneumologul, radiologul, infecționistul, anestezistul și ceilalți specialiști necesari.
În urma acestei analize se poate recomanda continuarea tratamentului pneumologic, efectuarea unor investigații suplimentare, controlul unei sângerări prin embolizare sau intervenția chirurgicală.
Pentru unii pacienți, cea mai bună decizie este să nu fie operați. Pentru alții, îndepărtarea unei regiuni pulmonare grav afectate poate reduce infecțiile, riscul de hemoptizie și povara simptomelor.
Important nu este să se opereze orice bronșiectazie, ci să fie identificat pacientul pentru care intervenția poate aduce un beneficiu real și durabil.
Poți afla mai multe despre Dr. Cristian Paleru și despre serviciile de chirurgie toracică.
Citește mai multe în ghidul despre simptomele, diagnosticul și tratamentul bronșiectaziilor
Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultația, investigațiile și recomandarea medicală individuală.